Dacă sunteți din Bratislava sau petreceți Paștele prin împrejurimi, atunci pregătiți-vă să vedeți oameni ce lovesc cu o nuia de salcie femeile tinere, în cea de-a doua zi de Paște. Dacă ne mutăm mai spre est, aici fetele sunt udate cu apă rece.
Bineînțeles că tradițiile și obiceiurile diferă de la un sat la altul, dintr-o parte în alta a Europei. Slovacia îmbină ambele tradiții amintite mai sus.
Bărbații, indiferent dacă lovesc fetele cu o nuia sau cu apă, sunt răsplătiți chiar de ele. Ei primesc un ou, o bucată de prăjitură sau chiar și un pahar de pălincă. Se pare că la ei, ouăle normale au fost înlocuite cu cele de ciocolată.
În Polonia, aceste două tradiții sunt practicate împreună, mai mult sau mai puțin și sunt cunoscute sub denumirea de „smigus-dyngus”.
O altă tradiție, mai nou întâlnită, ce devine din ce în ce mai populară și mai adoptată de cât mai multe țări, este cea care presupune căutatul ouălor de ciocolată ce sunt ascunse prin parcuri, o tradiție extrem de interesantă și de iubită de cei mici.
O altă curiozitate a oamenilor este de unde asocierea sărbătorilor pascale cu drăgălașul iepuraș.
„Iepurașul de Paște este un animal adorat de vechii germani, specific cultului zeiței germane Ostara”, a povestit un etnograf ce a explicat că acesta simbolizează fertilitatea.
Ungurii mănâncă de Paște: jambon cu muștar, ouă, colaci, iar unii chiar și pește.
Cehii mănâncă: carne afumată, urzici, colaci și o prăjitură în formă de miel.
În mare parte, atunci când vorbim de mâncare, preparatele nu diferă chiar atât de mult, fiind cele de bază, clasice cam oricărei țări.
Există și tradiții pascale ce au fost date uitării. Tinerii din ziua de azi nu mai sunt la fel de atrași de tradiții și obiceiuri.
„De exemplu, arderea de efigii ale lui Iuda în fața bisericii în sâmbăta mare. Focul este un element purificator și sunt arse lucruri vechi din biserică și figurina lui Iuda”, a povestit etnograful. Se pare că aceasta este o tradiție pe care nu a mai întâlnit-o de ceva vreme.
În Joia Mare, clopotele bisericii erau legate, reprezentând martiriul lui Hristos.
„Sărbătoarea obișnuia să fie o zi de obligație socială. Oamenii au nevoie uneori de ceva diferit decât viață de fiecare zi, au nevoie de tradiție, au nevoie să se comporte diferit într-o zi a anului decât în restul anului”.
