În Joia Mare, gospodinele bagă la cuptor cozonacii și pasca și înroșesc ouăle. Se pare că, așa cum zice datina, ouăle înroșite în ziua de Joia Mare nu se vor strica niciodată.
Dacă unele gospodine mai au și altele de pregătit și nu au timp să le facă pe toate în Joia Mare, ele pot face cozonacii și pasca și în Sâmbăta Mare din ajunul Paștelui. În noaptea de Înviere, acestea urmează să fie duse la Biserică pentru a fi sfințite și stropite cu vin de către preot.
Legendele creștine pot explica de unde vine obiceiul cu înroșirea ouălor. Una dintre aceste legende, și cea mai cunoscută de marea majoritate a creștinilor, este cea conform căreia Maica Sfântă s-a dus să își vadă Fiul răstignit pe cruce și a adus cu ea un coș cu ouă, pe care l-a așezat sub cruce, iar sângele Mântuitorului a curs peste ouă, înroșindu-le, sânge vărsat pentru iertarea păcatelor și pentru mântuirea noastră. Pe de altă parte, culoarea roșie mai reprezintă și focul ce purifică.
Dar noi am decis să adaptăm puțin această datină, așa că nu vopsim ouăle doar în roșu, ci și în galben, verde, violet și ce alte culori mai doresc gospodinele. În unele locuri, se mai vopsesc și în negru, culoarea neagră reprezentând patimile lui Hristos. În unele zone, gospodinele încondeiază ouăle, folosind tot felul de frunze sau flori.
După noaptea de Înviere, în care bucatele sunt sfințite, ouăle se ciocnesc urmând un ritual. Cel mai în vârstă bărbat aflat la masă este primul care începe cu ciocnitul ouălor. Bărbatul mai în vârstă rostește “Hristos a Înviat!”, iar celalalt, “Adevărat a Înviat!”.
Pasca este un alt element important și nelipsit de pe mesele românilor în ziua de Paște. Pasca se face fie în Joia Mare, fie în Sâmbăta Mare, în formă rotundă sau dreptunghiulară, ornată prin aluat. Pasca era numită pâinea sfințită, ce se împarte în Biserică la terminarea slujbei de Înviere.
